Unde plateste statul cel mai bine??Ha Busted..Aici sunt banii dumneavoastra!

Desi in 2009 economia intra in recesiune, iar sectorul privat se ajusta puternic, angajatii din unele institutii ale Statului au continuat sa incaseze lefuri considerabile. Statul a cheltuit 1,17 miliarde lei doar pentru salarii in 10 institutii ierarhizate in functie de castigul salarial mediu brut si stimulentele primite anul trecut.

1.Salariul mediu brut incasat de angajatii de la Curtea Constitutionala anul trecut este de 5.747 de lei pe luna, iar institutia nu a beneficiat in 2009 de fonduri suplimentare pentru acordarea de stimulente angajatilor.

Institutia a cheltuit anul trecut 6,13 milioane lei pentru a achita salariile angajatilor, potrivit unui document al guvernului privind castigurile de anul trecut din institutiile statului.

Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania, independenta fata de orice alta autoritate publica.

2.Castigul mediu brut incluzand stimulentele de la Ministerul Public a fost in 2009 de 6.004 lei pe luna, institutia utilizand un fond de salarii de peste 372 milioane lei.

Desi Ministerul Public a acordat angajatilor stimulente fiscale, nivelul acestora a fost redus, de 138.717 lei la nivel de institutie.

Activitatea Ministerului Public este organizata potrivit principiilor Iegalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic.

3.Pe de alta parte, la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintelor castigul salarial mediu brut a fost de 6.125 lei pe luna anul trecut, institutia optand pentru neacordarea de stimulente financiare.

Fondul de salarii utilizat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintelor in 2009 s-a ridicat la 48,1 milioane lei, numarul mediu de posturi platite fiind de 655.

4.La Curtea de Conturi castigul salarial mediu brut din 2009 a fost de 6.255 lei/luna, iar cumulat cu nivelul stimulentelor platite de institutie se ajungea la un castig mediu de 6.315 lei/luna.

Curtea de Conturi a avut la dispozitie anul trecut un fond de salarii in suma de peste 103 milioane lei si a mai acordat stimulente de aproximativ 1 milion de lei.

Institutia se ocupa de exercitarea functiei de control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, punand la dispozitia Parlamentului, autoritatilor si institutiilor publice si contribuabililor rapoarte privind utilizarea si administrarea performanta a acestora in conditii de economicitate, eficienta si eficacitate.

5.Numarul de angajati de la Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor este destul de redus, insa acestia au fost platiti foarte bine in 2009. Castigul salarial mediu brut de la aceasta institutie a fost in 2009 in suma de 6.735 de lei pe luna.

Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor a consumat anul trecut un fond de salarii de aproape 7,7 milioane lei.

6.O situatie similara este intalnita si la Consiliul Concurentei, unde numarul angajatilor este, de asemenea, redus fata de alte institutii publice, insa si aici nivelul castigurilor lunare este ridicat.

Castigul salarial lunar mediu brut de la Consiliul Concurentei a fost de 7.384 de lei in 2009, institutia utilizand un fond de salarii de 27,1 milioane lei.

Consiliul Concurentei este autoritatea administrativa autonoma care are drept scop protejarea si stimularea concurentei pentru asigurarea unui mediu concurential normal, in vederea promovarii intereselor consumatorilor.

7.Ministerul Muncii Familiei si Protectiei Sociale a beneficiat in 2009 de un fond de salarii in valoare de aproape 77 milioane lei, castigul salarial mediu brut platit de institutie fiind de 2.044 lei, insa ministerul a acordat importante stimulente financiare.

Incluzand si nivelul stimulentelor, castigul lunar al angajatilor din Ministerul Muncii Familiei si Protectiei Sociale a urcat la 7,705 lei in 2009.

Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale este organizat si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, aflat in subordinea Guvernului.

8.In sens opus, Ministerul Afacerilor Externe nu a acordat stimulente in anul 2009, dar plateste angajatii cu un salariu mediu brut in suma de 8.059 lei pe luna.

Fondul de salarii de care a beneficiat Ministerul Afacerilor Externe anul trecut a fost de peste 227 milioane lei.

Mandatul Ministerului Afacerilor Externe este de a asigura realizarea politicii externe a statului roman in concordanta cu interesele nationale si cu statutul Romaniei de membru in structurile europene si euroatlantice.

9.Al doilea cel mai mare castig lunar mediu din institutiile statului se regaeste la Inalta Curte de Casatie, unde castigul salarial mediu brut lunar (incluzand stimulentele) al unui angajat era in 2009 de 8.755 lei.

Institutia a utilizat anul trecut un fond de salarii in valoare de aproape 50 milioane lei si a acordat stimulente financiare de 14.259 lei.

10.Persoanele din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au incasat in 2009 cele mai mari castiguri din randul institutiilor publice, castigul salarial mediu brut al acestora fiind de 9.771 lei pe luna.

Institutia nu a alocat anul trecut stimulente, dar a utilizat un fond de salarii in valoare de aproape 40 milioane lei, in conditiile unui numar de posturi ocupate destul de redus.

Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, iar durata mandatului membrilor CSM este de 6 ani. De asemenea, hotararile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive si irevocabile.

Hai sa ne educam reciproc!Dilema tuturor secolelor

Am fost tot timpul susţinătorul ideii că părinţii pot fi educaţi. Rog părinţii să lase pietrele jos! De asemenea, chiar şi copiii pot fi educaţi indiferent de faptul că în general îşi croiesc drumul lor în viaţă şi doar mai târziu realizează că au fost educaţi şi/sau posedă o bază de principii provenite din familie, anturaj, şcoală/şcoli, job-uri. Urmând acelaşi principiu m-am întrebat tot timpul dacă în domeniul PR e de ajuns să ai o educaţie în acest sens, să-ţi cunoşti bine jobul, sau e o condiţie ca şi cei cu care lucrezi in-house să aibă idee despre principiile de bază ale acestui tool? Sunt îndeajuns de educaţi cei care au în mâini o jucărie ca PR-ul sau e chiar treaba specialiştilor practicanţi să le explice cum trebuie întoarsă cheiţa şi cât de frumos va merge maşinăria, întocmai cum scrie în prospect? Am încercat să găsesc în cărţi un răspuns sau măcar tema tratată undeva. Din păcate în tratatele de relaţii publice de peste ocean sau din bătrâna Europa cu vechime occidentală problema nu se mai pune, din simplul motiv că e materie de şcoală în ghidurile de management şi business, iar în cele autohtone profesorii sunt încă la fază de formare şi creştere a specialiştilor în domeniu.

Revin la argumentarea temei propuse. Poate odrasla să îşi educe părintele care se frământă în fiecare zi să pună pe masă o pâine şi îţi asigură un acoperiş deasupra capului? Întrebarea în sine ar putea fi cosiderată chiar o lipsă de bun simţ să te gândeşti la aşa ceva iar pentru unii e un raţionament circular: părintele a fost copil, l-au educat părinţii lui, rezultă, este educat deja, iar rolul copilului său în educaţia sa nu îşi are rostul. Oul sau găina. Totuşi, raţionamentul e puţin şubred, doar privindu-l din prisma transformării continue a informaţiei care are un parcurs cu sens unic. Oul devine găină, dar găina ou nu. Transformarea înseamnă timp, dezvoltare, evoluţie. Când nu ai timp uiţi să te transformi ( n.a. aici aş folosi totuşi englezescul update). Şi din nou o întrebare: Au părinţii timp, se mai tranformă ei? Din propria experienţă, şi nu e un postulat, pot spune că unii da şi alţii nu, dar totuşi ne sunt dragi pentru că sunt părinţii noştri şi fac ouă frumoase.

Organizaţiile, mari sau mici, majoritatea aduc pe lume sumedenie de odrasle, care mai de care cu înclinaţii spre ceva anume, Financiar, Contabilitate, Marketing, PR, în funcţie de materilul genetic al fiecăruia (n.a. a se citi pregătire de specialitate, experienţă, capabilitate şi necesitate organizaţională). De asemenea, principiul de aducere pe lume a ouălor este unul clar. Crearea unui grup omogen, sub acelaşi nume, care să se perpetueze în timp cu succes. În organizaţiile mai mici, pe vremuri, mai mulţi copii, pe lângă bucuria părintească, reprezentau braţe în plus la munca câmpului sau ce mai era de făcut prin gospodărie. Dar şi aici, fiecare avea o înclinaţie, unuia îi plăceau animalele şi chiar se pricepea să le ducă la păscut unde trebuie, altul era mai puternic fizic şi putea ara. Dacă părinţii, capii familiei, îi distribuiau după aptitudini, rezulta o fericită şi prosperă familie pentru că totul mergea bine. Şi apare întrebarea: Îşi cunoşteau bine părinţii odraslele sau ţipau acestea ca din gură de şarpe că nu vor să facă aia sau aialaltă, că le-ar plăcea mai mult altceva, şi erau distribuiţi pe sarcini aleatoriu, după cum se coceau în incubator?

Răspunsul care îmi vine după atâtea întrebări este că reprezintă o necesitate să ştii ce ai în ogradă şi ca un bun manager al gospodăriei să ştii cum să foloseşti mai bine braţele muncitoare. Dacă nu se întâmplă acest lucru atunci copiii trebuie să plângă, să dea din picioare, şi să le arate părinţilor cum pot fi folositori în dezvoltarea organizaţiei. În cazul în care le sunt ignorate ideile, din neatenţie sau mai rău, din necunoaşterea realelor înclinaţii şi veleităţi ale fiecărui copil, atunci există riscul ca atmosfera familială să se degradeze iar membrii să nu dea randament. Nu văd cum găina nu ar şti ce să facă cu oul iar oul, dacă e bun, şi pus la locul lui în cuibar să nu facă pui frumoşi care să ducă pe mai departe numele clanului.

Concluzie: Da, părinţii pot fi educaţi de către copii dacă realizează că au o nevoie continuă de a fi update cu transformările şi necesităţile. De dorit este ca părinţii să vină în întâmpinarea copiilor cu principii generale, deja dobândite, de pe vremea când erau copii şi învâţau abc-ul de a fi părinţi.

Închei cu o maximă din filmele pe care le-am văzut:

Nu merge cu cuţitul la o luptă cu pistoale sau nu săpa grădina cu o greblă.

 Iulian Cîrjă Articole - Comunicare corporatista

Branduri de Romania

Studiul realizat de B&P Brandivia si de GfK Romania analizeaza felul in care utilizatorii produselor si serviciilor sunt diferiti sau se aseamana unii cu ceilalti, cum se construiesc comunitatile din jurul brandurilor si care sunt factorii care le influenteaza.

“Oamenii sunt adesea mai interesati de legaturile sociale care deriva din afilierea la un anumit brand decat de brandul in sine sau de caracteristicile sale strict rationale, functionale. Pentru a construi si a mentine comunitati de brand puternice, companiile trebuie sa inteleaga nu doar nevoile individuale ci, din ce in ce mai mult, si pe cele sociale ale publicurilor lor. Succesul unui brand depinde in tot mai mare masura de felul in care reuseste sa creeze si sa dezvolte comunitati puternice de consumatori”, spune Cosmin Alexandru, Managing Partner B&P Brandivia.

Coca-Cola se dovedeste a fi brandul cu cea mai puternica comunitate in Romania, fiind indeaproape urmat de Milka si Jacobs Kronung. Majoritatea marcilor din Top 10 activeaza in domeniul bunurilor de larg consum, 3 dintre ele fiind marci de rasfat - cafea si ciocolata. Singurele exceptii sunt principalii jucatori din telecom prezenti pe piata locala – Orange, aflat pe locul 4 si Vodafone, pe pozitia 10.

Marcile din domeniile auto sau financiar se plaseaza doar in partea a doua a topului, Dacia fiind brandul cel mai puternic din industria auto (locul 21) si BCR brandul cu cea mai puternica comunitate din sectorul financiar (locul 24).

Marcile au fost evaluate in acest raport tinand seama de cateva arhetipuri caracteristice comportamentului uman: deschis – rezervat, pionier – sustinator, functional – emotional, toate structurate pe patru dimensiuni de evaluare egale ca pondere, specifice comunitatilor de brand: puterea relatiei cu marca, sentimentul de apartenenta, ritualuri si traditii, precum si responsabilitatea morala a comunitatii.

Coca-Cola a castigat o pozitie mai puternica decat Milka si Jacobs Kronung in principal datorita notorietatii mai puternice a logo-ului, a evenimentelor sau povestilor in care marca este implicata: 28% dintre respondenti isi amintesc evenimente legate de marca, iar 22% pot vorbi despre situatii personale in care marca a jucat un rol important. Pe de alta parte, Jacobs Kronung se remarca prin mai multi consumatori implicati in mod activ in a retine membri in comunitatea marcii - 25% dintre cei chestionati ar incerca sa ii descurajeze pe cei care ar vrea sa renunte la Jacobs Kronung.

Singurul brand 100% romanesc prezent in top 10 este Poiana, care ocupa locul 6, remarcandu-se fata de Milka printr-un atasament si o identificare cu comunitatea consumatorilor usor mai scazute, avand mai putini admiratori decat Milka si o notorietate mai scazuta a sloganului si a logo-ului.

Acelasi studiu a fost realizat in prima parte a anului si in Ungaria de catre B&P Braun & Partners Ungaria si GfK Ungaria si a evaluat cele mai puternice branduri din tara vecina.